Ce vrei sa fii?

De cate ori nu ti`ai zis: de maine fac asta? De cate ori te`ai tinut de cuvant? De cate ori nu ai promis altora ca va fi bine? Dar mai ales de cate ori ai crezut k acest lucru este posibil si in cazul tau? Asa`i k de foarte putine ori?

Cati oameni au fost cu tine knd ai kzut oferindu`ti exact ce aveai nevoie k sa te ridici si sa o iei de la kpat? Asa`i k nu sunt multi ba dimpotriva,sunt atat de putini... si nu`i adevarat k valoreaza kt lumea intreaga?

De cate ori nu ti`ai zis ca de aici nu mai poti ca nu esti in stare sa faci ceva? Si tot de atatea ori te`ai ridikt asa`i? Da pentru k esti puternik! knd ai sa intelegi asta o data pentru totdeauna?

 

Ei bine  permite-ti să cazi si sa te ridici. Nu e nimic rusinos in a kdea, sa stii. Toate lumea o face. Sunt unii kre raman acolo si altii care au forta de a se ridik. Tu faci parte din a doua categorie. Ai vazut de kte ori ai mers mai departe dupa ce ai zis k ti`a fost de ajuns?

Du`te si te mai priveste ink o data în oglindă. Vezi ce vad si eu? Ar trebui, acolo nu e dekt frumusete, bunatate, forta, capacitate, incredere, vointa, libertate si determinare. Priveste`te cu atentie si fii mandra de ceea ce vezi. Pune`ti in gand orice vrei tu sa faci si fii sigura k vei reusi. Alege o facultate, construieste`ti un viitor pune bazele unei familii,ofera dragoste si fii fericita.

Ai grija de sufletul tau e atat de pretios!... Si alege bine persoanele carora le deschizi usa ktre el.

Esti tot ce vrei sa fii. Ink te mai indoiesti de asta?Fata prostuta, femeie puternik ce esti!

Craciun trist !

Anul acesta va fi unul dintre cele mai triste Craciunuri care le`am avut pana acum. Orice copil isi doreste cred,sa faca Craciunul cu parintii lui ceea ce inseamna mult pentru cei care parintii nu le sun alaturi sau unul e intr`o parte si celalalt in cealalta parte a lumii...Nu sunt singura,stiu asta,dar ma numar printre copii care in fiecare an si`ar dori sa aiba ambii parinti langa ei,si sa se bucure de Craciun,asa cum o faceau in copilarie sa profite de spiritul Craciunului care se face tot mai neclar in zilele noastre pe care nimeni nu il mai simte.

Anul acesta...Craciun trist...

Niciodata nu vei fi fericit !

Imi pare teribil de rau ca eu sunt cea care iti spune asta,insa nu vei fi niciodata fericit.Va fi trist.N`o sa te alegi niciodata cu fata.N`o sa gasesti niciodata dragostea adevarata.N`o sa gasesti nici un prieten demn de incredere.N`o sa fi niciodata multumit.N`o sa ai niciodata destul.Ti`o spun deoarece asa e drept,sa fiu sincera cu tine,sper sa apreciezi acest gest,pentru ca nimeni nu va mai fi drept sau sincer cu tine de acum incolo.Deci inca o data,iti spun: Nu vei fi niciodata fericit!Ti`o dau in scris si...sa`ti fie de bine! Intr`o zi vei regreta faptul ca nu ti`ai tinut persoanele dragi langa tine !

Dragul meu Harlan

Stiu ca s-ar putea sa nu fii de acord,dar nu cred ca ne aflam pe lumea asta ca sa suferim.

De asemenea cred ca tu si cu mine am suferit destul.Cu ceva timp in urma am refuzat sa ma mai gandesc la tine.Am incercat sa gasesc pe altcineva dar,dupa cum banuiam,acel cineva nu exista.

Detest pe oricine altcineva.Toti par atat de nevolnici,in comparatie cu tine,dragul meu.

Haide sa fim fericiti din nou impreuna inainte sa ajungem prea ingretosati ca sa ne mai putem bucura unul de altul.Ma gandesc ca o sa ne mai putem bucura unul de altul.Ma gandesc ca o sa fi acasa de ziua Recunostintei.Haide sa ne intalnim in St Louis,la aeroport,in sala 2 de recuperare a bagajelor,de ziua casatoriei noastre la ora 1 dupa masa.

Te rog hai sa fim din nou fericiti !

"Iubire nemuritoare"

Torturati-l pe artis-Joey Goebel

Poti sa pleci acum...

Imi place sa vad oamenii cum pleaca,sa`i urmarec cu privirea cum se imbraca,cum se pregatesc de plecare,iar apoi sa`mi imprim in creier imaginea cu ei coborand treptele casei ori ale blocului,uitandu`ne pe geam cum pleaca mai departe...
Incepe sa imi placa sa vad oamenii cum pleaca,sa am aceasta amintire cu ei....
Oamenii pleaca...E parte din natura lor.Vin multi si pleaca aproape toti,ei pleaca,iar eu ador sa`i admir plecand...

Regrete

Stim amandoi ca vom fi intotdeauna in asteptarea celuilalt.La fel cum stim ca niciodata aceasta nu va veni.

Va trebui sa traim toata viata cu acest regret.Tu-cu cel de a nu fi langa mine,iar eu- cu cel de a fi impiedicat acest lucru de atatea ori...

    Sunt constienta ca pe telefonul meu nu va mai aparea niciodata un apel pierdut ori un mesaj de la tine.La fel cum sunt constienta de faptul ca nu ma vei mai cere niciodata.Insa de fiecare data cand privirile noastre se vor intalni intamplator,cum au facut-o de fiecare data,voi fi fericita,caci din cauza ochilor tai m-am indragostit pentru prima oara cu adevarat.Si singura!

  Stiu ca nu ma vei cauta.Nici eu.Cautarea nu a facut parte din noi,doar gasitrea...Caci intotdeauna ne-am gasit,fara sa ne fi cautat.Si stim amandoi ca ar fi in zadar sa o facem.

  Ma bucur ca intotdeauna va fi unul in gandurile si intr-un colt al inimii celuilalt!

 Am iubit imensitatea doar multumita tie si odata cu tine.Acum doare sa o am alaturi.Imi pare atat de mica si nesemnificata in lipsa ta!...

  Mi-e dor de ochii verzi pe care nu trebuie sa-i crezi,spun ei.I-am crezut...mintindu-ma.Asa ca te-am lasat sa pleci.Si nu am regret mai mare!Dar am sa continui sa-mi alimentez speranta ca drumurile noastre se vor incrucisa inca o data,macar pentru o clipa,cat sa mai privesc inca o data privirea ta si sa plece apoi fiecare la partenerul sau,pe care-l va minti mereu cu “te iubesc” si “mi-e dor de tine”, fara sa stie,saracul,ca acele cuvinte nu sunt pentru el.

   Nu inceta sa ma iubesti iubire.Lasa-mi mereu vie amintirea in sufletul tau,pentru ca o dragoste ca a noastra nu-si merita sfarsitul.Si daca viata nu ne va permite sa ne unim in timpul ei,atunci intotdeauna v-a exista in cer...Nu?

Frica

Hai!Vino,poti sa te apropi.Ce ai? Ti-e teama sa cazi?Nu ai de ce... 

     Hai sa intram in mare..O vezi? Ne asteapta.Tu ce mai astepti?Stii prea bine ca amandoi o iubim mai putin decat ne temem ca ne vom iubi reciproc.Pentru ca asa e.Ne lasam condusi de frica aceasta idioata de a ne elibera si de a fi doar noi,fara nicio masca,fara prejudecati,fara trup.

   Da-mi mana si hai sa gustam marea...Cum e? Te simti mai bine? Sau esti la fel de pierdut in tine ca si pana acum?Stii ce?Uite...cauta-te-n mine. Aici sunt sigura ca nu te-ai gandit sa te cauti,dar te vei gasi.Mai liber si mai fericit ca niciodata.Am avut grija de tine nu-i asa?Cum e? Pun pariu ca ti-a dus dorul..Da...

  Nu e mai frumoasa marea cand ai cu cine sa o imparti?Cred ca da...

  Ma vrei?Ia-ma! Azi sunt a ta mai mult ca oricand si mai mult decat am fost vreodata a altuia.Maine ne vom intoarce si azi va fi tot ce vom purta cu noi.Atat!Profita,lasa-te dus de valuri...Inima langa inima,batand atat de repede incat nu par a ne apartine.

     Maine e aproape.Mai ia-ma o data in brate si lasa-ma...

  E timpul. Ea cu patul plin de petale de trandafiri,lumanari peste tot,el uimit iar ea cu o lenjerie de corp suna bine,dar nu la fel de bine cum suna iubirea noastra fata de mare...

    Ramai cu bine suflete.Si ramai aici,te rog. Aici,unde stii ca te vei gasi si regasi de fiecare data cand vei simti nevoia.Adio?Pe curand?Cine stie...

 

           It`s up to us,baby,it`s up to us...

Fara titlu !

Nu am crezut niciodată ca ma voi putea minti atat. Ce proasta sunt!... Stii... obisnuiai să-mi spui „love of my life”... De fapt, pun pariu ca  habar nu aveai ce inseamna asta. Dar cantecul avea dreptate. Blestematul! M-ai ranit... m-ai ranit... Si nu o data. Nu ai sa intelegi vreodata ce e aici, oricat ai spune ca o faci si stii tu de ce.

Cuvintele tale zboara atat de frumos ... Nici n-ai fi putut să-ti imaginezi vreodata! De parca ar fi atat de usor să te primesc cu bratele deschise după ce imi vii de la curve! Tu chiar nu realizezi? Am calcat atatea în picioare... principii, pareri, orgoliu. Si toate pentru ce? Doar pentru a-mi spune: lasa ca va fi bine. FALS! Niciodata nu o sa reusesti sa ramai aici, nu! Niciodata nu o sa reusesti sa ma mai dezamagesti in halul asta si sa ma faci sa las totul balta pentru tine,ca tu sa ma lasi balta pe mine. Ce zici de asta? Suna genial!

Si stii ce? Sper sa ramai la tarfele tale si sa nu te mai intorci in veci, sa plangi după mine, sa fiu regretul tau cel mai mare, sa te rogi sa iti mai deschid usa o singura data si sa ma porti in vise in fiecare zi blestemata a existentei tale. Si sa te trezesti prea tarziu. Somn usor.

Iar daca este adevarat ca problema sunt eu,sa ma ierti. Eu nu am s-o fac!

Gol...

Nu mai am ganduri,nu mai am vise,nu mai am planuri,dar simt nevoia sa ies acum in ploaie,imi da senzatia ca nu sunt singura nefericita din lumea asta...si cerul e... Nu ma pricep sa descriu ce simt, sunt sensibila la fiecare adiere a vantului, ma doare fiecare picatura de ploaie, ma raneste orice fraza confuza rostita de cineva, ma dezarmeaza un zambet cald si o privire puternica...Si am o pofta nebuna sa plec si sa beau si sa beau si sa plec.. Ma dezbrac in lenjerie ,ma uit in oglinda sa imi privesc bronzul...de ce trebuie sa vad dincolo de mine?El e acolo...isi joaca perfect rolul pe scena sufletului meu...

Imi tot repet ca o sa te trezesti intr-o dimineata si o sa iti fie dor de cum obisnuiai sa ma determini sa zambesc cand deschid ochii...stiu insa,e aberant sa cred ca ma poti iubi iar,nu am atatea calitati precum femeile pe care preferi sa le indulcesti deseori...De fapt nu am avut niciodata calitati,nu stiu ce ai iubit din fiinta asta pe care o detin...la o scurta analiza nu am putut decat sa descopar ca am o serie de defecte care se imbina perfect...

Ma omoara trecutul,ma omoara ochii tai,ma omoara buzele tale...ma omoara ca pe tine nu te-au omorat si nu or sa te omoare niciodata ale mele.

Esti un las de fapt,renunti la mine in orice clipa atat de usor,intr-o clipire de pleoape imi dai drumul la mana si ma lasi sa traversez singura strada...chiar nu iti e frica ca ma pierzi?

Imi arati ca eu sunt monstrul aici..ca eu mi-am batut joc...eu te-am facut de ras...arata-mi cum,cand si unde...arata-mi cu degetul in sufletul tau...pe care eviti sa ti-l deschizi in fata mea...mai nou... Ce rost mai are?!

M-ai distrus ! Fericirea ta ... Zambeste. Iti place sa ma vezi chinuita. Pentru ca eu te iubesc soarece parsiv ce esti ! Pentru ca pe mine ma doare ! Pentru ca eu plang ! Pentru ca tie nu-ti pasa ... Pe tine te doare-n ... de mine. Ma bucur ... Macar acum stiu ca nu meriti nimic ... Esti doar un fel de carte cu o prefata tumultoasa , dar restul paginilor goale. Eu am iubit si inca iubesc nebunia ta ... eu am adorat si inca ador sarutul tau ... Chiar merit asta? Chiar "pot sa ma duc dracu` " ?

Tristetea este momentul cand sufletul meu este in declin. Priveste spre cer si se prabuseste usor ... uitand tot. Uitand momentele in care doar tu contai ... privirile in care ne ascundeam ... gesturile in care adormeam ... clipele in care uitam de noi...

Mi-ai incecat vsele ..pe toate... Tu nu cred ca ai simtit niciodata cum e sa iubesti pe cineva doar pentru simplul fapt ca iti zambeste atunci cand te vede zambind .. ca te saruta chiar si atunci cand mananci .. ca te mangaie chiar dupa ce ai ranit-o ... ca te tine in brate cu ochii inlacrimati chiar dupa ce tu i-ai spus " Lasa-ma . ". Tu nu stii absolut nimic despre iubire; habar nu ai cat de mult poti sa ranesti pe cineva. De ce ranim mereu pe cei care ne iubesc cel mai mult? De ce nu stim sa apreciem ce avem langa noi?

Mi-e dor sa-mi spui ‚’’Mi-e dor....’’ in telefon....mi-e dor de noptile noastre..

Mi-ai luat tot...

nu pleca...

-Mai ramai!

-nu mai stau,hai intelege,o sa mai fie timp

-nu!m`am saturat de timpul asta care nu tine cu noi..

-stiu..

-hai sa plecam de aici!

-unde?

-in locul unde prima oara am vazut rasaritul

-ahhh..

-ce frumos a fost.

-ce e asa greu?desprinde`te putin de ce e aici,nu e asa greu daca vrei.

Incearca sa o faca sa inteleaga ca nu e posibil

-hai iubitule,macar o zi

-intelege iubita,nu avem cum acum,e timpul impotriva noastra.

-lasa-ma cu timpul,fa asta pentru noi!

El incearca sa nu o dezamageasca,pe moment cel putin.

-plec!

-nu pleca,te vreau langa mine asta seara!

-hai lasa,intelege ca nu se poate nu mai fi copila..

-copila?ca te vreau prea mult?

-las-o asa...hai ca e tarziu am plecat

Il prinde de mana si il trage spre ea

-ma iubesti?

-stii raspunsul,nu mai intreba

-nu,nu il stiu vreau sa-l aud de fiecare data cand te vad!

-hai inceteaza!

-iti cunosc ochii,chiar sunt dependenta de ei,te cunosc sau cel putin asta cred.

-ma cunosti micutzo..

O pupa..

-hai,te rog doar in seara asta!!!

-ah..

-hai!

-unde?!

-acolo unde-mi place sa fim doar noi2 

-unde?

-hai mai mergi!

-nu vreau

Il ia de mana si zambeste

-unde mergem?

-pe plaja.

-pentru?

-o seara pentru noi

el vrea sa plece

-nu pleci!

Se lupta si cad in nispip

-prostutule e doar o seara

-da,doar una..

-uite soarele

-rasare..

-sti ca-mi promisesei un rasarit

-ti-l dau acum!

-iti multumesc!

Sti..iti era dor de ea,iti era dor sa o ti in brate,sa o saruti,sa stii ca e numai a ta,singura persoana de care esti dependent.

-hai la mine

-la tine?

-hai,sa adormim amandoi imbratisati

-bine..asta seara

-fa-te comod

-hai dormi!

-ma lasi sa te iau in brate?

-daca vrei..

-adica?

-stii,iti apartin..pana dimineata

-bine..

Si tu adormi,el se ridica,o saruta,deschide usor usa,coboara scarile si parca isi aude constiinta cum urla “esti prost daca pleci acum! Recunoaste ca vrei sa ramai,fa asta!Nu!

-ti-e frica?

-nu!

-ti-e frica sa nu fi dependent?

-ba nu!

Se intoarce pe plaja,isi aduce aminte de ea si pleaca..plange...fuge..ii pare rau..!

Ea se trezeste,vede ca e singura. Involuntar plange! Nu trebuia sa adoarma,il putea opri..

Si isi aprinde o tigare si parca il aude “nu mai fuma!”

Se pune sa doarma...

 

 

sometimes i hate you...

Ma citesti ca pe o carte deschisa,dar nu ma mai iubeste suficient de mult sa privesti in adanc...sa iti iei cateva minute..ore...sa imi analizezi inima..si textura sentimentelor...sa te inmoaie suferinta mea si sa te hotarasti sa imi dai ceea ce am nevoie...

A ta pentru totdeauna...

Mă simt a ta pentru restul vieţii şi sunt sigură că nicio fiinţă umană nu ne-ar putea rupe în două. Omul nu are puterea asta. Dar Timpul?... Da... Timpul!... Oare va fi de partea noastră şi ne va permite să ne păstrăm aceste sentimente distrugătoare prin forţa lor? Greu mai treci, Timpule...      

Dor...

Ţi-a fost dor de mine? Mi-ai căutat zâmbetul dimineaţa printre perne? Ai blestemat în fiecare noapte aşternuturile, fiindcă erau atat de reci?

Şi da...îmi e dor,când simt patul atât de rece,mă cuprinde o durere sfâşietorare...l`aş vrea lângă mine,da,în momentele în care am cea mai mare nevoie de el,când simt că doar el poate 

 să`mi alunge cea mai mare durere printr`o simplă atingere,care îmi atinge sufletul...Şi îţi păsa "C"? chiar îţi păsa? chiar îţi doreşti asta? şi nu e doar efectul dorinţei mele de a`ţi duce lipsa...O altă parte îţi duce dorul însetată de trupul tău; şi te vrea aici, lângă inima-mi rea, lângă corpu-mi urât şi plin de cicatrici...Sunt eu, cea pe care o iubeşti şi cea care a cunoscut acest sentiment doar odată cu tine şi datorită ţie... sunt prinsă în pânza pe care ai ţesut-o de-a lungul acestor vremi cu vorbe dulci şi farmece... E uimitor cât de multe speranţe mi-am făcut cu tine şi cât cred în ele... Aş vrea să poţi fi pentru mine tot ceea ce sunt eu pentru tine: motivaţia de a fi mai bun, chipul care îţi schimbă ziua din cea mai urâtă în cea mai frumoasă, zâmbetul care îţi umple inima de bucurie când îl vezi, motivul de a te trezi în fiecare dimineaţă... E uimitor cât de multe caut în tine şi câte îmi dai, fără să fi căutat.... Mă urăsc. Bine că am pe cine iubi în schimb...mi`e dor de tine,un dor dureros... Şi da... Te iubesc !

există...sau nu există

Existǎ...nu existǎ. Pot sǎ spun cǎ acest sentiment nu existǎ, este doar o satisfacere a minţii noastre când spunem “Da,m-am îndrǎgostit. În esenţǎ, pentru mine este ceva trecǎtor. Unde e dragoste sunt  fapte mari nu doar cuvinte care seminifica zero; aceleaşi întrebǎri pentru mulţi dintre noi, atunci când ne punem întrebarea “Oare de ce el? De ce el mǎ face sǎ sufǎr? De ce ratatul ǎla care puteam sǎ jur cǎ mǎ iubeşte?” Aceastǎ suferinţǎ noi singuri o creǎm  pentru cǎ, în fond, nici noi nu credem cǎ suferim. Dragostea = zero sentimente, doar iluzii d`ale noastre gen teatrul nostru  de iluzii unde intrarea e fǎrǎ bilet de intrare, fǎrǎ ieşire...

Samael Aun Weor spunea în cartea sa “Cǎsǎtoria perfectǎ” cǎ IUBIREA este resimţită în adâncul inimii; este o experienţă vie şi minunată; este un foc care mistuie, este un vin divin pentru cei care beau din el. O simplă batistă
parfumată, o scrisoare, o floare, răscolesc în adâncul sufletului emoţii sublime,
extazuri insolite, voluptăţi inefabile.
Nimeni n-a putut defini vreodată IUBIREA. Trebuie s-o trăieşti, trebuie s-o simţi.
Numai marii îndrăgostiţi STIU CU ADEVARAT CE ESTE IUBIREA!