duminică, 11 iulie 2010

nu pleca...

-Mai ramai!

-nu mai stau,hai intelege,o sa mai fie timp

-nu!m`am saturat de timpul asta care nu tine cu noi..

-stiu..

-hai sa plecam de aici!

-unde?

-in locul unde prima oara am vazut rasaritul

-ahhh..

-ce frumos a fost.

-ce e asa greu?desprinde`te putin de ce e aici,nu e asa greu daca vrei.

Incearca sa o faca sa inteleaga ca nu e posibil

-hai iubitule,macar o zi

-intelege iubita,nu avem cum acum,e timpul impotriva noastra.

-lasa-ma cu timpul,fa asta pentru noi!

El incearca sa nu o dezamageasca,pe moment cel putin.

-plec!

-nu pleca,te vreau langa mine asta seara!

-hai lasa,intelege ca nu se poate nu mai fi copila..

-copila?ca te vreau prea mult?

-las-o asa...hai ca e tarziu am plecat

Il prinde de mana si il trage spre ea

-ma iubesti?

-stii raspunsul,nu mai intreba

-nu,nu il stiu vreau sa-l aud de fiecare data cand te vad!

-hai inceteaza!

-iti cunosc ochii,chiar sunt dependenta de ei,te cunosc sau cel putin asta cred.

-ma cunosti micutzo..

O pupa..

-hai,te rog doar in seara asta!!!

-ah..

-hai!

-unde?!

-acolo unde-mi place sa fim doar noi2 

-unde?

-hai mai mergi!

-nu vreau

Il ia de mana si zambeste

-unde mergem?

-pe plaja.

-pentru?

-o seara pentru noi

el vrea sa plece

-nu pleci!

Se lupta si cad in nispip

-prostutule e doar o seara

-da,doar una..

-uite soarele

-rasare..

-sti ca-mi promisesei un rasarit

-ti-l dau acum!

-iti multumesc!

Sti..iti era dor de ea,iti era dor sa o ti in brate,sa o saruti,sa stii ca e numai a ta,singura persoana de care esti dependent.

-hai la mine

-la tine?

-hai,sa adormim amandoi imbratisati

-bine..asta seara

-fa-te comod

-hai dormi!

-ma lasi sa te iau in brate?

-daca vrei..

-adica?

-stii,iti apartin..pana dimineata

-bine..

Si tu adormi,el se ridica,o saruta,deschide usor usa,coboara scarile si parca isi aude constiinta cum urla “esti prost daca pleci acum! Recunoaste ca vrei sa ramai,fa asta!Nu!

-ti-e frica?

-nu!

-ti-e frica sa nu fi dependent?

-ba nu!

Se intoarce pe plaja,isi aduce aminte de ea si pleaca..plange...fuge..ii pare rau..!

Ea se trezeste,vede ca e singura. Involuntar plange! Nu trebuia sa adoarma,il putea opri..

Si isi aprinde o tigare si parca il aude “nu mai fuma!”

Se pune sa doarma...

 

 

sometimes i hate you...

Ma citesti ca pe o carte deschisa,dar nu ma mai iubeste suficient de mult sa privesti in adanc...sa iti iei cateva minute..ore...sa imi analizezi inima..si textura sentimentelor...sa te inmoaie suferinta mea si sa te hotarasti sa imi dai ceea ce am nevoie...

joi, 8 iulie 2010

A ta pentru totdeauna...

Mă simt a ta pentru restul vieţii şi sunt sigură că nicio fiinţă umană nu ne-ar putea rupe în două. Omul nu are puterea asta. Dar Timpul?... Da... Timpul!... Oare va fi de partea noastră şi ne va permite să ne păstrăm aceste sentimente distrugătoare prin forţa lor? Greu mai treci, Timpule...