Fara titlu !

Nu am crezut niciodată ca ma voi putea minti atat. Ce proasta sunt!... Stii... obisnuiai să-mi spui „love of my life”... De fapt, pun pariu ca  habar nu aveai ce inseamna asta. Dar cantecul avea dreptate. Blestematul! M-ai ranit... m-ai ranit... Si nu o data. Nu ai sa intelegi vreodata ce e aici, oricat ai spune ca o faci si stii tu de ce.

Cuvintele tale zboara atat de frumos ... Nici n-ai fi putut să-ti imaginezi vreodata! De parca ar fi atat de usor să te primesc cu bratele deschise după ce imi vii de la curve! Tu chiar nu realizezi? Am calcat atatea în picioare... principii, pareri, orgoliu. Si toate pentru ce? Doar pentru a-mi spune: lasa ca va fi bine. FALS! Niciodata nu o sa reusesti sa ramai aici, nu! Niciodata nu o sa reusesti sa ma mai dezamagesti in halul asta si sa ma faci sa las totul balta pentru tine,ca tu sa ma lasi balta pe mine. Ce zici de asta? Suna genial!

Si stii ce? Sper sa ramai la tarfele tale si sa nu te mai intorci in veci, sa plangi după mine, sa fiu regretul tau cel mai mare, sa te rogi sa iti mai deschid usa o singura data si sa ma porti in vise in fiecare zi blestemata a existentei tale. Si sa te trezesti prea tarziu. Somn usor.

Iar daca este adevarat ca problema sunt eu,sa ma ierti. Eu nu am s-o fac!

Gol...

Nu mai am ganduri,nu mai am vise,nu mai am planuri,dar simt nevoia sa ies acum in ploaie,imi da senzatia ca nu sunt singura nefericita din lumea asta...si cerul e... Nu ma pricep sa descriu ce simt, sunt sensibila la fiecare adiere a vantului, ma doare fiecare picatura de ploaie, ma raneste orice fraza confuza rostita de cineva, ma dezarmeaza un zambet cald si o privire puternica...Si am o pofta nebuna sa plec si sa beau si sa beau si sa plec.. Ma dezbrac in lenjerie ,ma uit in oglinda sa imi privesc bronzul...de ce trebuie sa vad dincolo de mine?El e acolo...isi joaca perfect rolul pe scena sufletului meu...

Imi tot repet ca o sa te trezesti intr-o dimineata si o sa iti fie dor de cum obisnuiai sa ma determini sa zambesc cand deschid ochii...stiu insa,e aberant sa cred ca ma poti iubi iar,nu am atatea calitati precum femeile pe care preferi sa le indulcesti deseori...De fapt nu am avut niciodata calitati,nu stiu ce ai iubit din fiinta asta pe care o detin...la o scurta analiza nu am putut decat sa descopar ca am o serie de defecte care se imbina perfect...

Ma omoara trecutul,ma omoara ochii tai,ma omoara buzele tale...ma omoara ca pe tine nu te-au omorat si nu or sa te omoare niciodata ale mele.

Esti un las de fapt,renunti la mine in orice clipa atat de usor,intr-o clipire de pleoape imi dai drumul la mana si ma lasi sa traversez singura strada...chiar nu iti e frica ca ma pierzi?

Imi arati ca eu sunt monstrul aici..ca eu mi-am batut joc...eu te-am facut de ras...arata-mi cum,cand si unde...arata-mi cu degetul in sufletul tau...pe care eviti sa ti-l deschizi in fata mea...mai nou... Ce rost mai are?!

M-ai distrus ! Fericirea ta ... Zambeste. Iti place sa ma vezi chinuita. Pentru ca eu te iubesc soarece parsiv ce esti ! Pentru ca pe mine ma doare ! Pentru ca eu plang ! Pentru ca tie nu-ti pasa ... Pe tine te doare-n ... de mine. Ma bucur ... Macar acum stiu ca nu meriti nimic ... Esti doar un fel de carte cu o prefata tumultoasa , dar restul paginilor goale. Eu am iubit si inca iubesc nebunia ta ... eu am adorat si inca ador sarutul tau ... Chiar merit asta? Chiar "pot sa ma duc dracu` " ?

Tristetea este momentul cand sufletul meu este in declin. Priveste spre cer si se prabuseste usor ... uitand tot. Uitand momentele in care doar tu contai ... privirile in care ne ascundeam ... gesturile in care adormeam ... clipele in care uitam de noi...

Mi-ai incecat vsele ..pe toate... Tu nu cred ca ai simtit niciodata cum e sa iubesti pe cineva doar pentru simplul fapt ca iti zambeste atunci cand te vede zambind .. ca te saruta chiar si atunci cand mananci .. ca te mangaie chiar dupa ce ai ranit-o ... ca te tine in brate cu ochii inlacrimati chiar dupa ce tu i-ai spus " Lasa-ma . ". Tu nu stii absolut nimic despre iubire; habar nu ai cat de mult poti sa ranesti pe cineva. De ce ranim mereu pe cei care ne iubesc cel mai mult? De ce nu stim sa apreciem ce avem langa noi?

Mi-e dor sa-mi spui ‚’’Mi-e dor....’’ in telefon....mi-e dor de noptile noastre..

Mi-ai luat tot...